Definiția cu ID-ul 1113530:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ATAMAN s. m. (Mold.) Căpetenie de cazaci. Au șezut Timuș aicea în Iași, cu asaulii, polcovnicii și atamanii săi. M. COSTIN. Au și întors pre atamanul donților și cu vehmistru. NECULCE. Etimologie: rus., ucr. ataman.