2 intrări

2 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

asolizáre s. f., pl. asolizắri

a asolizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. asolizeáză

Intrare: asolizare
asolizare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asolizare
  • asolizarea
plural
  • asolizări
  • asolizările
genitiv-dativ singular
  • asolizări
  • asolizării
plural
  • asolizări
  • asolizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: asoliza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asoliza
  • asolizare
  • asolizat
  • asolizatu‑
  • asolizând
  • asolizându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • asolizea
(să)
  • asolizeze
  • asoliza
  • asoliză
  • asolizase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • asolizea
(să)
  • asolizeze
  • asolizau
  • asoliza
  • asolizaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)