asasini s. m. pl. Nume dat adepților unei ramificații a sectei mahomedane a ismailiților, întemeiată în sec. 11 de Hasan ibn Sabbah în fortăreața Alamut, al căror nume se datorește folosirii la inițierea neofiților a unui excitant psihic (hașiș). Își justificau metodele crude printr-o interpretare alegorică a legii musulmane, așteptând și ei venirea imamului Mahdi, un fel de mesia în secta șiită. Au fost nimiciți în sec. 13 de hanul mongol Hulagu. – Din fr. assassin.