ARTILERIE, artilerii, s. f. Ansamblu de arme de foc (tunuri, mortiere, obuziere etc.) cu toate accesoriile necesare aruncării de proiectile grele la mare distanță; unitate militară care mînuiește acest material. Artilerie antiaeriană. Artilerie ușoară. Artilerie grea. ◊ Fig. Un ropot fără întrerupere și nedeslușit vestea de pretutindeni apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. HOGAȘ, M. N. 175. – Pronunțat: -ri-e.