ARMURĂ, armuri, s. f. 1. Echipament metalic pentru protecția individuală a unui războinic din Antichitate și din Evul Mediu. 2. Mod de împletire a firelor de urzeală cu firele de bătătură într-o țesătură. 3. Înveliș protector al unui cablu electric. 4. Totalitatea semnelor de alterație așezate la începutul unui portativ, care indică tonalitatea lucrării muzicale respective; armătură. – Din fr. armure.