Definiția cu ID-ul 532497:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARMONIC, -Ă, armonici, -e, adj. Bazat pe principiile armoniei; armonios. ♦ (Substantivat, f. pl.) Sunete care însoțesc sunetul fundamental, dîndu-i un anumit timbru. – Fr. harmonique (lat. lit. harmonicus).