2 intrări

4 definiții

aristotelián, ~ă a [At: DEX2 / P: -li-an / Pl: ~ieni, -iene / E: Aristotel + -ian cf aristotélicien] 1-4 Aristotelic (1-4).

ARISTOTELIÁN, -Ă, aristotelieni, -e, adj. Aristotelic. [Pr.: -li-an] – Aristotel + suf. -ian (după fr. aristotélicien).

ARISTOTELIÁN, -Ă, aristotelieni, -e, adj. Aristotelic. [Pr.: -li-an] – Aristotel (n. pr.) + suf. -ian (după fr. aristotélicien).

ARISTOTELIÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al aristotelismului; aristotelician. (< engl. aristotelian)

Intrare: aristotelian (adj.)
aristotelian adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aristotelian aristotelianul aristotelia aristoteliana
plural aristotelieni aristotelienii aristoteliene aristotelienele
genitiv-dativ singular aristotelian aristotelianului aristoteliene aristotelienei
plural aristotelieni aristotelienilor aristoteliene aristotelienelor
vocativ singular
plural
Intrare: aristotelian (s.m.)
aristotelian substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aristotelian aristotelianul
plural aristotelieni aristotelienii
genitiv-dativ singular aristotelian aristotelianului
plural aristotelieni aristotelienilor
vocativ singular
plural