2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARHIVÁ vb. tr. A clasa documentele în arhive după criterii prestabilite. (< fr. archiver)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arhivá vb., ind. prez. 1 arhivéz, 3 sg. și pl. arhiveáză

Intrare: arhivat
arhivat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhivat
  • arhivatul
  • arhivatu‑
  • arhiva
  • arhivata
plural
  • arhivați
  • arhivații
  • arhivate
  • arhivatele
genitiv-dativ singular
  • arhivat
  • arhivatului
  • arhivate
  • arhivatei
plural
  • arhivați
  • arhivaților
  • arhivate
  • arhivatelor
vocativ singular
plural
Intrare: arhiva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arhiva
  • arhivare
  • arhivat
  • arhivatu‑
  • arhivând
  • arhivându‑
singular plural
  • arhivea
  • arhivați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arhivez
(să)
  • arhivez
  • arhivam
  • arhivai
  • arhivasem
a II-a (tu)
  • arhivezi
(să)
  • arhivezi
  • arhivai
  • arhivași
  • arhivaseși
a III-a (el, ea)
  • arhivea
(să)
  • arhiveze
  • arhiva
  • arhivă
  • arhivase
plural I (noi)
  • arhivăm
(să)
  • arhivăm
  • arhivam
  • arhivarăm
  • arhivaserăm
  • arhivasem
a II-a (voi)
  • arhivați
(să)
  • arhivați
  • arhivați
  • arhivarăți
  • arhivaserăți
  • arhivaseți
a III-a (ei, ele)
  • arhivea
(să)
  • arhiveze
  • arhivau
  • arhiva
  • arhivaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)