Definiția cu ID-ul 895040:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AREST, aresturi, s. n. 1. Deținere sub pază legală a unei persoane care a săvîrșit (sau este bănuită că a săvîrșit) o infracțiune; arestare. Va porunci... ca arestul vagabondului să fie lungit pe două săptămîni. PAS, L. I 48. [Judecătorul] a condamnat-o la cinsprezece zile de arest. PAS, L. I 121. ◊ Arest preventiv v. preventiv. 2. (Concretizat) Loc unde sînt ținuți cei arestați. V. carceră, închisoare. Se repezi într-un suflet la arestul subprefecturii. BUJOR, S. 47. A doua zi s-a deșteptat într-o odaie umedă din arestul poliției. VLAHUȚĂ, O. A. 154.