areopagit sm [At: DA / P: ~re-o~ / Pl: ~iți / E: fr aréopagite, lat areopagites] 1-2 Membru al areopagului (1-2).

AREOPAGIT s.m. (Ant.) Membru al areopagului. [Pron. -re-o-. / cf. fr. aréopagite].

AREOPAGIT s. m. membru al areopagului (1). (< fr. aréopagite)

*areopagít m. (lat. areopagíta, d. vgr. areiopagites). Membru al areopaguluĭ.

Areopagitul v. Dionisie Areopagitul.

Dionisie Areopagitul, persoană marcantă la Atena, membru în Areopag, unul dintre bărbații care au crezut în Hristos, împreună cu o femeie numită Damaris, după cuvântarea înflăcărată a sf. apostol Pavel în Areopag în a doua sa călătorie misionară (anii 50-52). A murit ca martir și este sărbătorit la 3 octombrie.

DIONISIE (PSEUDO)AREOPAGITUL (sec. 5-6), pseud. unui scriitor creștin anonim de limbă greacă. Autorul unor tratate mistice care au influențat gândirea Ev. med. european prin prin teologia apofatică pe care o inaugurează, prin schema neoplatoniciană a ierarhiilor cerești, prin modul de examinare a manifestărilor divinității („Teologia mistică”, „Ierarhia cerească”, „Despre numele divine”).

DIONISIE AREOPAGITUL (sec. 1 d. Hr.), episcop și martir atenian. Membru al Areopagului din Atena. Convertit de apostolul Pavel, a predicat apoi credința creștină devenind primul episcop al Atenei. Prăznuit de Biserica ortodoxă la 3 oct.