Definiția cu ID-ul 1289025:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ardău, ardăi, s.m. (reg.; înv.) 1. Pădurar; paznic de pădure: „Că pădurile-s oprite, / N-au avut lemne plătite. / Și-s oprite de ardăi...” (Memoria, 2001: 107). 2. Paznic de câmp, gornic; boctăr, iagăr, vătav de țarină. – Et. nec. (MDA); din magh. erdö „pădure”.