Definiția cu ID-ul 710935:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Ardeal, (Ardel), s.n. – Numele regiunii intracarpatice din România (mai puțin Banat, Crișana și Maramureș); Transilvania: „Merem la Ardel, peste deal, în Lăpuș” (Ieud, 1987); „La gură ești ca paharu, / Nu mai vezi în tot Ardealul” (Papahagi 1925: 219; Desești). – 1. Din magh. Erdély „ținutul de dincolo de pădure”, din erdö „pădure” și elv „locul aflat peste, dincolo de ceva” (Humfalvy 1870); La fel Hasdeu, Onciu, Iorga, Drăganu, Iordan, DER: „Ardeal este din punct de vedere etimologic maghiarul Erdély, care vine la rândul său din erdö ”silva„. Numele curat românesc, înainte de a primi termenul maghiar, cată să fi fost Codru, pe care ungurii, așezându-se în Pannonia, îl tălmăcesc prin Erdély, iar românii s-au mulțumit a împrumuta traducerea” (Hasdeu). 2. Din rad. i.-e. *ard „deal, înălțime”. În rom. ar proveni din lat. arduus „înalt”. Ardeal este o traducere maghiară a top. Rom. Ardal sau Ardel: „Rădăcina termenului Erdély, adică erdö, nu este consemnat în dicționarele etimologice maghiare și deci este o calchiere a top. rom. Ardeal” (Rizea).