arcer, arcere, (alcer), s.n. – Piatră de ascuțit; cute, gresie (ALRRM, 1969: 90). ♦ Arcer, toponim ce ar indica prezența unor substanțe minerale utile: cuarț (Acta Musei, 2002: 344); ♦ (top.) Arcer, vârf (1.859 m) sub formă de creastă prăpăstioasă și golașă, situat în Munții Țibleș (Posea, 1980: 23), rezervație naturală de interes național; Pădurea Arceriu, Valea Arcerului (în Dragomirești). – Et. nec. (MDA).