4 definiții pentru apust

apúst sn [At: HEM 1440 / Pl: ~uri / E: ucr oпycт] (Înv; Mar; Mol) Stăvilar.

apúst, apústuri, s.n. (reg.) stăvilar, jgheab, jilip

1) opúst și (rar) apúst n., pl. urĭ (rut. ópust, lăsare, și apust, ceh. úpust, opust, d. vsl. pustiti, a da drumu. V. otpust). Est. Stăvilar, zăgaz de oprit orĭ de abătut apa la moară. Apa de la stăvilar: moara cu opustu unflat [!] (Sadov. VR. 1911, 3, 347). Partea cea maĭ adîncă a unuĭ ĭaz.

Intrare: apust
apust
substantiv neutru (N24) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apust apustul
plural apusturi apusturile
genitiv-dativ singular apust apustului
plural apusturi apusturilor
vocativ singular
plural