APODÍCTIC, -Ă, apodictici, -e, adj. (Despre judecăți, raționamente, demonstrații) Care exprimă raporturi și legături necesare între lucruri sau fenomene și însușirile lor, care exclude posibilitatea unei opoziții; indiscutabil. Axiomele, legile naturii și ale dezvoltării societății sînt judecăți apodictice.