antropologie, antropologii s. f. Știință care se ocupă cu studiul evoluției, originii și variabilității biologice a omului, în corelație cu condițiile naturale și social-culturale. ♦ (Teol.) Învățătură creștină despre uman, persoană și firea omenească, cristalizată în cursul disputei dintre Chiril al Alexandriei și Nestorie, ca și în discuțiile anterioare despre cele două naturi, divină și umană, în persoana unică a Cuvântului lui Dumnezeu. – Din fr. anthropologie (< gr. anthropologhia).