antologhion sn [At: (a. 1705) GCR I, 357/24 / Pl: ~oane / E: ngr άνδολόγιογ^[1] cf antologie] (Înv) Carte bisericească cuprinzând slujbele sărbătorilor de peste an Cf (înv) țvetoslov, trifologhiu. corectat(ă)

antologhion n. carte ce conține slujba praznicelor și a sfinților de peste an. [Gr. mod.].

antológhion n. (ngr. anthológion). Carte bisericească care cuprinde serviciu praznicelor și al sfinților de peste an.

antologhion v. antologie (2).

antologhion s. n. Carte bisericească cuprinzând rugăciuni și cântări pentru duminicile, praznicele împărătești și sfinții mari de peste an din Octoih și Minei, Triod și Penticostar. [Var.: antologhiu s. n.] – Din gr. antologhion.

antologhion s.n. (înv.) carte religioasă cuprinzând slujbele praznicelor și ale sfinților de peste an