Definiția cu ID-ul 405829:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
antimis (-se), s. n. – Pînză pusă în altar pentru a așeza pe ea pîinea sfințită și potirul. Sl. antimisŭ, din ngr. ἀντιμίνσιον (lat. antimensium), cf. Murnu 5.