2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
antamá vb. tr. A începe, a deschide (o discuție, un proces etc.). (< fr. entamer)
antamá vb. I (franțuzism, în lb. colocv. în special) A începe, a deschide ◊ „Florentina și Liviu antamează o nouă fază a vieții lor.” (din fr. entamer)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
antamá vb., ind. prez. 3 sg. antameáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
antama, antamez v. t. (pub.) a aranja, a pune la cale
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: antamat
antamat participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: antama
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)