ANTAL, antale, s. n. (Mold.) Vas mare de stejar (mai ales pentru vin și rachiu); poloboc. S-a slobozit oștenilor curții vinul pregătit în antale. SADOVEANU, D. P. 12. Ia să fie un antal cu vin ori cu rachiu și să vezi atunci, ar ședea carul stricat atîta timp în mijlocul drumului? CREANGĂ, P. 127. Ostașii... destupă lungi antale, beau lacom fără cupe. ALECSANDRI, P. III 206. – Pl. și: antaluri (EMINESCU, L. P. 131).