2 definiții pentru anotațiune anotație
anotați(un)e f. notă explicativă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*adnotațiúne f. (lat. adnotátio, -ónis). Acțiunea de a adnota un text. Notă explicativă. – Și -áție și -áre. Rar anot-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: anotațiune
anotațiune
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | anotațiune | anotațiunea |
| plural | anotațiuni | anotațiunile | |
| genitiv-dativ | singular | anotațiuni | anotațiunii |
| plural | anotațiuni | anotațiunilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
anotație
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | anotație | anotația |
| plural | anotații | anotațiile | |
| genitiv-dativ | singular | anotații | anotației |
| plural | anotații | anotațiilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||