anortit, (engl.= anortite) 1. CaAl2Si2O8, s. triclinic; min. din grupa feldspaților, considerat ca termen extrem, calcic, în seria plagioclazilor (Ab10An90-Ab0An100). Sub această compoziție se întâlnește accidental în natură. Apare în geode, în rocile magmatice foarte bazice și în unele filoane de tip alpin. Este utilizat ca fondant în fabricarea porțelanului; 2. referitor la conți-nutul în a. (de moleculă anortitică) al unui plagioclaz, în funcție de care se separă termenii intermediari ai seriei izomorfe albit – a. Ex. An10-30 – oligoclaz, An30-50 – andezin, An50-70 – labrador, An70-90 – bytownit.