ANDERSON [ændərsn], Philip W. (n. 1923), fizician american. Prof. univ. la Princeton. Cercetări privind dielectricii, efectul Josephson și coerența cauntică, propagarea undelor în medii aleatoare (mișcările electronilor în aliaje și în materiale amorfe), studii asupra magnetismului metalelor (mecanismul antiferomagnetismului) și al aliajelor (elucidarea efectului Kondo); a introdus o metodă teoretică nouă, numită azi „grup de renormalizare”. Premiul Nobel (1977), împreună cu J.H. Van Vleck și N.F. Mott.