ANAHORETIC, -Ă, anahoretici, -e, adj. (Rar) De anahoret; fig. modest, sărăcăcios. În privegherea diriguitoare și cu multă băgare de seamă a acestei fripturi anahoretice, nu rareori se întîmpla ca măruntul meu călugăr să-și tragă iute mîna de pe cîte un hrib ce nu stătea tocmai cuminte pe jăratec. HOGAȘ, M. N. 117.