2 definiții pentru anafront
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANAFRÓNT s. n. front atmosferic în care aerul cald are o mișcare ascendentă. (< fr. anafront)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
anafrónt s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: anafront
anafront substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)