2 definiții pentru amicabil
amicábil, ~ă a [At: EMINESCU, N. 115 / Pl: ~i, ~e / E: lat amicabilis] (Lit; rar) Prietenos.
amicábil adj. m., pl. amicábili; f. sg. amicábilă, pl. amicábile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: amicabil
amicabil adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | amicabil | amicabilul | amicabilă | amicabila |
| plural | amicabili | amicabilii | amicabile | amicabilele | |
| genitiv-dativ | singular | amicabil | amicabilului | amicabile | amicabilei |
| plural | amicabili | amicabililor | amicabile | amicabilelor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||