2 intrări
5 definiții
AMARTIZÁ vb. intr. a coborî lent pe suprafața planetei Marte. (după aluniza, aseleniza)
A AMARTIZÁ pers. 3 ~eáză intranz. (despre nave cosmice) A coborî lent pe suprafața planetei Marte; a lua contact cu planeta Marte. /Din Marte n. pr.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
amartizáre s. f. Acțiunea de a lua contact cu planeta Marte venind de pe Pământ ◊ „Amânarea amartizării sondei spațiale «Viking-1»” R.l. 28 VI 76 p. 6. ◊ „Experții NASA urmează să decidă miercuri dacă vor utiliza sau nu a doua zonă de amartizare pe planeta Marte [...]” R.l. 30 VI 76 p. 6; v. și amartiza (din amartiza)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amartizá vb. I A lua contact cu planeta Marte venind de pe Pământ ◊ „Unde va amartiza «Viking-1»? Cea de-a doua zonă aleasă pentru amartizarea sondei spațiale «Viking-1» pare utilizabilă – anunță conducătorii misiunii.” R.l. 2 VII 76 p. 6 (din a- + Marte + -iza, după modelul lui aluniza; FC II 11)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Definiții din dicționare neoficiale
Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.
| verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) amartiza | amartizare | amartizat | amartizând | singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) | amartizează | (să) amartizeze | amartiza | amartiză | amartizase | ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | amartizează | (să) amartizeze | amartizau | amartizară | amartizaseră | ||
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | amartizare | amartizarea |
| plural | amartizări | amartizările | |
| genitiv-dativ | singular | amartizări | amartizării |
| plural | amartizări | amartizărilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||