ALUNEL, alunei, s. m. I. 1. Diminutiv al lui alun. Ție tata ți-a face Legănel De păltinel, Cu fuștei De-alunei. BIBICESCU, P. P. 280. 2. (De obicei articulat) Numele unui dans popular. Azi e luni și mîine marți, Alunelul să mi-l bați! La HEM. II. Aluniță (2). Lelițo cu alunei, Nu căta la doi, la trei, Și cată la ochii mei. ALECSANDRI, P. P. 344.