Definiția cu ID-ul 404490:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
alnic (alnică), adj. – (Înv., Trans.) Înșelător, viclean. Sb. jalnik (Drăganu, Dacor., VI, 246). Înainte, DAR indicase mag. álnok, al cărui fonetism nu este satisfăcător.