2 intrări

5 definiții

ALIVĂNÍ, alivănesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) arunca, a (se) rostogoli; a (se) duce în lume și a-și pierde urma.

alivăní [At: GALACTION, O. I, 51 / Pzi: -nesc / E: nct] (Înv) 1-2 vtr A (se) arunca. 3-4 vtr A (se) rostogoli. 5-6 vtr A (se) răsturna. 7 vi (Fig) A hoinări. 8 vr (Reg) A se alipi de cineva ca să trăiască.

alivănésc (mă) v. refl. (cp. cu alimănesc). Vest. Iron. Mă adăpostesc, mă pripășesc, găsesc loc bun (de ex., la un ospăț).


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

alivănit, -ă, alivăniți, -te adj. (intl.) plecat, fugit; ascuns

alivăni, alivănesc v. r. (intl.) a fugi, a se ascunde, a-și pierde urma

Intrare: alivănit
alivănit
adjectiv (A2) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alivănit alivănitul alivăni alivănita
plural alivăniți alivăniții alivănite alivănitele
genitiv-dativ singular alivănit alivănitului alivănite alivănitei
plural alivăniți alivăniților alivănite alivănitelor
vocativ singular
plural
Intrare: alivăni
verb (VT401) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) alivăni alivănire alivănit alivănind singular plural
alivănește alivăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) alivănesc (să) alivănesc alivăneam alivănii alivănisem
a II-a (tu) alivănești (să) alivănești alivăneai alivăniși alivăniseși
a III-a (el, ea) alivănește (să) alivănească alivănea alivăni alivănise
plural I (noi) alivănim (să) alivănim alivăneam alivănirăm alivăniserăm, alivănisem*
a II-a (voi) alivăniți (să) alivăniți alivăneați alivănirăți alivăniserăți, alivăniseți*
a III-a (ei, ele) alivănesc (să) alivănească alivăneau alivăni alivăniseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)