2 intrări

4 definiții

alivăní [At: GALACTION, O. I, 51 / Pzi: -nesc / E: nct] (Înv) 1-2 vtr A (se) arunca. 3-4 vtr A (se) rostogoli. 5-6 vtr A (se) răsturna. 7 vi (Fig) A hoinări. 8 vr (Reg) A se alipi de cineva ca să trăiască.

ALIVĂNÍ, alivănesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) arunca, a (se) rostogoli; a (se) duce în lume și a-și pierde urma.

alivănésc (mă) v. refl. (cp. cu alimănesc). Vest. Iron. Mă adăpostesc, mă pripășesc, găsesc loc bun (de ex., la un ospăț).


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

alivăni, alivănesc v. r. (intl.) a fugi, a se ascunde, a-și pierde urma

Intrare: alivănire
alivănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alivănire alivănirea
plural alivăniri alivănirile
genitiv-dativ singular alivăniri alivănirii
plural alivăniri alivănirilor
vocativ singular
plural
Intrare: alivăni
verb (VT401) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) alivăni alivănire alivănit alivănind singular plural
alivănește alivăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) alivănesc (să) alivănesc alivăneam alivănii alivănisem
a II-a (tu) alivănești (să) alivănești alivăneai alivăniși alivăniseși
a III-a (el, ea) alivănește (să) alivănească alivănea alivăni alivănise
plural I (noi) alivănim (să) alivănim alivăneam alivănirăm alivăniserăm, alivănisem*
a II-a (voi) alivăniți (să) alivăniți alivăneați alivănirăți alivăniserăți, alivăniseți*
a III-a (ei, ele) alivănesc (să) alivănească alivăneau alivăni alivăniseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)