*ALIBI, *ALIBIU (pl. -biuri) sn. ⚖️ Prezența unei persoane în alt loc decît acela unde era bănuită că se afla într’un anumit timp; în materie criminală sau corecțională, alibiul este invocat ca mijloc de apărare de un acuzat care caută să aducă dovada că, din cauza absenței lui din locul unde crima sau delictul s’a făptuit, nu se poate să fi luat parte la ele: a stabili, a invoca, a-și crea un ~ [fr. < lat].