4 definiții pentru aleș

aléș [At: PRAV. MOLD. 172 / Pl: ~uri / E: a(= la) + mg Ies] 1 av (Înv; îe) A se pune ~ A pândi. 2 (Înv) sn Pândă. 3 (Reg) sn Plasă de pescari.

aléș, adv. – În mod perfid. Mag. les „pîndă”, cu -a propriu formațiilor adv. (Cihac, II, 476; DAR). – Der. aleșui, vb. (a spiona, a pîndi, a face o ambuscadă).

2) leș și aléș n., pl. urĭ (ung. les, pîndă. V. leșuĭesc 1). Vechĭ. Pîndă: a se pune în leș orĭ aleș (a leș). Azĭ. Trans. Aleș, leșnic, crîsnic (de prins pește) și leș, locu rămas gol după ce s´a tăĭat pădurea (pin [!] aluz. la locu gol pe care ți-l facĭ în prejur [!] cînd te puĭ la pîndă în tufiș). V. ambuscadă.

Intrare: aleș
aleș
adverb (I8)