Definiția cu ID-ul 1109821:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALDUI vb. (Ban., Criș., Trans. SV) A binecuvînta. Blagoslovască pre voi Dumnezău și vă alduiască. MOL. 16761, 184r. Alduiĕsk. Benedico. AC, 327. Să vor aldui cu coconi. PP, 76v. El mă înderepteze, mă alduiască, mă păzească. CAT. B, 53; cf. AGYAGFALVI, apud TEW; SA, 42v, 47r; MOL. 1695, 50v; VISKI, apud TEW; VCC, 10, 14, 22; MISC. SEC. XVII, 8r, 10v, 22r, 26r, 60r, 97r; PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW; CAT. B, 55. Etimologie: magh. áldani. Vezi și alduială, alduit, alduitură.