alamă sf [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 73/41 / Pl: alămuri / E: ns cf it lama, srb lama, lim] 1 Aliaj de cupru și zinc, galben-auriu, maleabil, ductil, ușor de prelucrat, cu numeroase și variate întrebuințări în industrie. 2 (Lpl) Obiecte de alamă (1) Si: alămărie². 3 (Lpl) Instrumente muzicale de suflat din alamă.