aláș sn [At: LB / Pl: ~uri / E: nct] (Trs) 1 (Aht) Schelă. 2 Adăpost pentru vite. 3 (Îs) -ul firezului Acoperișul ferestrăului.

ALÁȘ s. v. eșafodaj, pătul, schelă.

aláș n., pl. urĭ (ung. állás, id.). Trans. Rar. Șchele, podină.

alaș s. v. EȘAFODAJ. PĂTUL. SCHELĂ.

aláș¹, alașe, alașuri, s.n. – (reg.) Băutură alcoolică în amestec (de regulă, lichior cu rom). – Probabil der. din alaci „amestecat, împestrițat”.

aláș², alașe, s.n. – (reg.; înv.) Schelă de zidărie (ALRRM, 1971: 249). Termen general în Maramureșul istoric, ieșit din uz. Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei (DRT, 2010). – Et. nec. (MDA); din magh. állás (DA).

aláș¹, -e, -uri, s.n. – Băutură alcoolică amestecată. Lichior cu rom. – Probabil der. din alaci „amestecat, împestrițat”.

aláș², -e, s.n. – (înv.) Schelă de zidărie (ALR 1971: 249). Termen general în Maramureșul istoric, ieșit din uz. – Et. nec.