3 definiții pentru alăutaș

alăutáș, ~ă smf [At: P. MAIOR, IST. 130 15 / P: ~lă-u~ / Pl: ~i, ~e / E: alăută + ] 1 (Trs) Lăutar. 2 Ceteraș.

alăutár, -áș, alăútă, V. lăut-.

lăutár m. (d. lăută). Muzicant care, pentru banĭ, cîntă pin cîrcĭumĭ saŭ berăriĭ, pe la hore, pe la nunțĭ ș. a. (În România lăutariĭ îs, în general, Țiganĭ. Principalu lor instrument e vioara, apoĭ chitara, cobza, flautu, naĭu ș. a.). – Vechĭ și alăutar, -áș și lăutaș.

Intrare: alăutaș
alăutaș
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.