O definiție pentru alăuțel

alăuțél n., pl. e și urĭ (din aluățel, dim. d. aluat). Medicament băbesc din făină de grîŭ și lapte de femeĭe întrebuințat contra sugelelor.

Intrare: alăuțel
alăuțel
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.