O definiție pentru aiuritor

aiuritor a. care aiurează: visurile să fi făcut din mine un aiuritor ? AL.

Intrare: aiuritor
aiuritor
adjectiv (A66) masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aiuritor aiuritorul aiuritoare aiuritoarea
plural aiuritori aiuritorii aiuritoare aiuritoarele
genitiv-dativ singular aiuritor aiuritorului aiuritoare aiuritoarei
plural aiuritori aiuritorilor aiuritoare aiuritoarelor
vocativ singular
plural