AHOTNIC, -ICĂ adj. sm. f. Mold. Care dorește din suflet (să dobîndească, să facă ceva), care are multă dragoste (pentru ceva, pentru cineva): muiere ~ă de lucru și necinstitoare de zile sfinte (ȘEZ); multă minte-ți mai trebue, zicea tata, văzînd-o așa de ~ă pentru mine (CRG.) [rut. ohotnyk]