Definiția cu ID-ul 401096:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

áger (ágeră), adj. – Agil, iute, ușor. Lat. ăgĭlis, cu schimbare de decl. (Cipariu, Anal., 59; Gram., II, 344; Pușcariu 37; Candrea-Dens., 19; REW 230; DAR). Există și dubletul agil (< fr. agile); nu se confundă cu el, întrucît agil presupune o agilitate pur materială, în timp ce ager presupune o anume nuanță de agerime intelectuală. Der. ageri, vb. (a face mai ager; a ascuți la vîrf); agerime, s. f.