afrikáans s.n. (lingv.) Dialect al limbii olandeze, caracterizat prin simplificare morfologică (reducerea flexiunii), diferențe în fonetică și influențe lexicale engleze, portugheze și malaysiene, vorbit de coloniștii buri și de descendenții acestora (afrikaanderi) în Africa de S, precum și în Botswana, Namibia, Zimbabwe. • /<engl. Afrikaans <cuv. olandez „african”.