2 intrări
2 definiții
africanizá vb., ind. prez. 3 sg. africanizeáză
AFRICANIZÁ vb. tr. a da un caracter specific african. (< fr. africaniser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: africaniza
Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a) africaniza | africanizare | africanizat | africanizând | singular | plural | ||
africanizează | africanizați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | africanizez | (să) africanizez | africanizam | africanizai | africanizasem | |
a II-a (tu) | africanizezi | (să) africanizezi | africanizai | africanizași | africanizaseși | ||
a III-a (el, ea) | africanizează | (să) africanizeze | africaniza | africaniză | africanizase | ||
plural | I (noi) | africanizăm | (să) africanizăm | africanizam | africanizarăm | africanizaserăm, africanizasem* | |
a II-a (voi) | africanizați | (să) africanizați | africanizați | africanizarăți | africanizaserăți, africanizaseți* | ||
a III-a (ei, ele) | africanizează | (să) africanizeze | africanizau | africanizară | africanizaseră |
Intrare: africanizat
africanizat participiu
masculin | feminin | ||||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | africanizat | africanizatul | africanizată | africanizata |
plural | africanizați | africanizații | africanizate | africanizatele | |
genitiv-dativ | singular | africanizat | africanizatului | africanizate | africanizatei |
plural | africanizați | africanizaților | africanizate | africanizatelor | |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)