opțiuni
  • info

3 intrări

13 definiții

din care

Explicative DEX

AFIPT, afipte, s. n. (Înv.) Afiș. – Din afige (ieșit din uz „a afișa” < lat., după înfipt).

AFIPT, afipte, s. n. (Înv.) Afiș. – Din afige (ieșit din uz „a afișa” < lat., după înfipt).

afipt sn [At: ARDELEANU, D. 285 / Pl: ~e / E: ns cf afige (după înfipt)] (Înv) Afiș.

*AFIPT (pl. -ipte) sn. ⚖️ Înștiințare, anunț judecătoresc privitor la un sechestru sau vînzare: ~ele se vor lipi la ușa tribunalului (PR.-CIV.) [afige, după analogia lui înfipt].

AFIPT, afipte, s. n. (Popular) înștiințare, anunț (care emană de la o autoritate). V. afiș. Steagurile și jurnalele și afiptele primăriei pe garduri vesteau tămbălăul de a doua zi. PAS, L. I 40. Citi de două-trei ori afiptul și nu l-a putut termina niciodată. ARDELEANU, D. 284.

AFIPT, afipte, s. n. (Pop.) Afiș, anunț. – Din afige (ieșit din uz; după înfipt).

*afípt n., pl. e (după fr. affiche și acomodat după part. luĭ înfig). Afiș.

afige vtr [At: CADE / Pzi: afig / E: lat affigeore] (Ltî) A afișa.

*AFIGE (afig, perf. afipsei, part. afipt) vb. tr. ⚖️ A lipi undeva un anunț judecătoresc: acest termen se va afige și la ușa judecătoriei (PR.-CIV.) [lat. affigere].

*afíg, afípt, a afíge v. tr. (după fr. afficher, d. lat. af-figere, a înfige. V. în-fig). Fixez, înfig, lipesc: a afige un anunț pe un zid. – E maĭ bine de cît afișez.

*afíș n., pl. e (fr. affiche). Anunț, de ordinar tipărit pe hîrtie și lipit pin locurĭ publice. – Maĭ rar, dar maĭ bine afipt.

Argou

afipt, afipte s. n. sentință de condamnare

Sinonime

AFIPT s. v. afiș, anunț.

afipt s. v. AFIȘ. ANUNȚ.

Intrare: afipt (part.)
afipt2 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afipt
  • afiptul
  • afiptă
  • afipta
plural
  • afipți
  • afipții
  • afipte
  • afiptele
genitiv-dativ singular
  • afipt
  • afiptului
  • afipte
  • afiptei
plural
  • afipți
  • afipților
  • afipte
  • afiptelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: afipt (s.n.)
afipt1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afipt
  • afiptul
  • afiptu‑
plural
  • afipte
  • afiptele
genitiv-dativ singular
  • afipt
  • afiptului
plural
  • afipte
  • afiptelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: afige
verb (VT660)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • afige
  • afigere
  • afipt
  • afiptu‑
  • afigând
  • afigându‑
 singular plural
  • afige
  • afigeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • afig
 (să)
  • afig
  • afigeam
  • afipsei
  • afipsesem
a II-a (tu)
  • afigi
 (să)
  • afigi
  • afigeai
  • afipseși
  • afipseseși
a III-a (el, ea)
  • afige
 (să)
  • afigă
  • afigea
  • afipse
  • afipsese
plural I (noi)
  • afigem
 (să)
  • afigem
  • afigeam
  • afipserăm
  • afipseserăm
  • afipsesem
a II-a (voi)
  • afigeți
 (să)
  • afigeți
  • afigeați
  • afipserăți
  • afipseserăți
  • afipseseți
a III-a (ei, ele)
  • afig
 (să)
  • afigă
  • afigeau
  • afipseră
  • afipseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

afipt, afiptesubstantiv neutru

  • 1. învechit Afiș, anunț, înștiințare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: afiș anunț înștiințare
    • format_quote Steagurile și jurnalele și afiptele primăriei pe garduri vesteau tămbălăul de a doua zi. PAS, L. I 40. DLRLC
    • format_quote Citi de două-trei ori afiptul și nu l-a putut termina niciodată. ARDELEANU, D. 284. DLRLC
etimologie:
  • afige (ieșit din uz „a afișa” din limba latină, după înfipt). DEX '09 MDA2 DEX '98

afige, afigverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.