afereză (gr. aphairesis, lat. remotio „îndepărtare”, „înlăturare”), figură fonologică de ordinul economiei de expresie, care constă în suprimarea unui sunet la începutul cuvântului: stâmpăr (astâmpăr), stâmpăra (astâmpăra). La numele de persoane poate fi și silabică: Culae (Niculae), Fănel (Ștefănel), Tuța (Petruța). Dacă la apelative sau la verbe, a. este generată, în economia enunțului, de factorul eufonic, în cazul numelor proprii de persoană hotărâtoare este și nuanța hipocoristică pe care o capătă numele prescurtat (P).