AFARĂ A da afară = a) A scoate (cu forța) de undeva; a exclude, a concedia dintr-un post:− Apoi parcă s-au mai mulcomit, că stau pe-acasă, murmură Cârciumarul cu părere de rău. Numai Spiridon mi-a ținut de urât până adineaori de l-am și dat afară... (LIVIU REBREANU) Patronul, cum l-a văzut, l-a bătut până l-a umplut de sânge și apoi l-a dat afară… Acum e pe drumuri, cerșetor! (ANTON BACALBAȘA) Nepedepsit însă tot n-a rămas: autoritatea bisericească numaidecât l-a dat afară din slujbă și i-a ridicat darul − spre marea părere de rău a poporenilor lui. (I. L. CARAGIALE) b) (fam.) A vomita: A dat afară tot ce-a mâncat. A da afară muștele din Cișmigiu (sau din Herăstrău) (arg.) = A lenevi, a trândăvi: Și când e în culmea vervei adaugă: −…detașat cu serviciul în Cișmigiu: dă muștele afară! (I. L. CARAGIALE) A da pe-afară de frumos (sau de frumoasă) (irn.) = A fi urât (sau urâtă): Fata dă pe-afară de frumoasă, dar este educată și la locul ei. A da pe-afară de deșteptăciune (irn.) = A fi prost: Sam este un adolescent englez obișnuit. Nu dă pe afară de deșteptăciune, nu e uimitor de chipeș [...] (http://furelise-oriceoriundeoricand.blogspot.ro) A fi afară din cale (sau a fi din cale-afară) (fam.) = A fi peste măsură: Iată o stare de lucruri din cale afară de elocventă. (LUCIAN BLAGA) Era un vis misterios/ Și blând din cale-afară. (MIHAI EMINESCU) A fi din afară de minte (înv.) = A fi ieșit din minți: Lucrurile nefăcute sunt în afară de minte; dar ea primește înlăuntrul ei vederea lor. (TEODOSIE PARASCHIV) A fi în afară de (orice) pericol = A scăpa cu bine: În momentul când așternem aceste rânduri, d-ra Porția Popescu este în afară de orice pericol, precum era dealtminteri și în momentele crampelor, prea puțin serioase ca să poată compromite o sănătate așa de robustă. (I. L. CARAGIALE) Cu toate acestea, deputatul PNTCD este în afară de orice pericol. (http://www.ziuanews.ro) A fi în afară de orice îndoială (sau discuție)= A fi evident, a fi clar: Faptul în sine este exact, desigur, e în afară de orice îndoială; dar, ca o cauză explicatoare a revoltelor, el reprezintă un adevăr dublat de o greșeală sau o greșeală dublată de un adevăr […] (C. DOBROGEANU-GHEREA) Meritul este în afară de orice discuție. (G. CĂLINESCU) A ieși afară = A părăsi un loc închis. (spc.) A defeca: − Leapădă pușca, Anico, și ieși afară din umbrar dacă vrei să mă mai vezi în viață! (RADU ROSETTI) Cu siguranță, mama ta te-a avertizat să nu ieși niciodată afară cu părul ud pentru că riști ori să răcești rău de tot, ori să faci pneumonie. (www.romaniatv.net) Pacientul i-a spus doctorului că n-a mai ieșit afară de câteva zile. A (se) judeca pe din afară (pop.) = A (se) judeca în libertate: Pentru faptă o să te judece pe din afară. A-și ieși afară din fire (sau din sine, din pepeni, din țâțâni, din papuci) (pfm.) = A-și pierde cumpătul: Căci, dacă ne-am ieșit din fire, este pentru Dumnezeu, iar dacă suntem cu mintea întreagă, este pentru voi. (BIBLIA) Oh ! Era de o mie de ori mai bine așa… Trebuie făcut totul ca s-o scoată din nou din pepeni…. (GIB I. MIHĂESCU) A-și ieși afară din răbuș (pop.) = A-și pierde socotelile: Dar tu curat că ai dat peste un stăpân ca pâinea cea bună; numai să avem vorba dinainte, să nu fii rău de gură, c-apoi mi-i să nu mă scoți din sărite și să mă faci câteodată să-mi ies din răbuș afară. (ION CREANGĂ)