AER A avea aerul (că..., să…, de…) = A da impresia (că..., să…, de…): Despre Maria țiganca observă că avea aerul unei statui indiene. (G. CĂLINESCU) Foaia franceză ar avea un aer modest, dar cel puțin convenabil. (I. L. CARAGIALE) Urcai pentru întâia oară scara străjuită de sfincși baroci și fui purtat prin niște încăperi și mai ticsite de lucruri de preț decât cele de la catul de jos, având aerul de muzeu, nu de locuință. (MATEIU I. CARAGIALE) A da aer (de) = A da înfățișare (de): După ce Păturică făcu tot ce putu ca să-și dea aer de om cinstit și cu durere de inimă de averea stăpânului său, el se înfățișă dinaintea lui și-i dete socoteală de toate măsurile ce luase. (NICOLAE FILIMON) Leonora, de nouăsprezece, brunetă, subțire, suferind de un ușor strabism, care-i dădea veșnic un aer de îngândurare, de concentrare, de înfrânare a unui elan […] (G. IBRĂILEANU) În încercarea de a da un aer nou, sofisticat, casei tale, nu trebuie să te lupți din greu, ci trebuie să faci exact opusul, să te relaxezi. (http://www.clickpentrufemei.ro) A fi (sau a rămâne) în aer = A se afla într-o situație critică; a nu avea nicio perspectivă: Clasele de sus stau în aer, fără atingere cu poporul de jos, care singur în țara noastră este o clasă pozitivă și a păstrat mai curat sufletul românesc. (OVID DENSUSIANU) Aceștia sunt o clasă cu o stare precară, cam în aer. (G. IBRĂILEANU) Dacă nu primesc banii la timp sunt în aer și nu știu ce voi mai face. A fi (sau a se simți) ceva în aer = A exista semne că se pregătește ceva (în ascuns): De-abia de la margine până la cvartirul generalului întâlneam când și când câte un chip de om. Era ceva în aer și pe ulițe din pustietățile de care vorbesc scripturile. (ALECU RUSSO) Era în aerul acestei întâlniri dintre intelectuali de multe nații ceva neliniștit, care făcea să se deschidă cele mai întunecate perspective. (NICOLAE IORGA) Nu se întâmplase încă nimic, dar se simțea ceva în aer. (PETRU DUMITRIU) A-i trage (cuiva) una de se plictisește în aer (arg.) = A lovi (pe cineva), a bate (pe cineva) rău: Individul furios l-a amenințat că-i trage una de-o să se plictisească în aer. A lua aer = A ieși din casă pentru a respira aer curat: […] ciugulește ceva și spune să pregătim trăsura că vrea să iasă până în Herăstrău să ia aer […] (EUGEN BARBU) După un dans care se prelungise cam mult și se dovedise cam excentric, cerui barișnei Ghenea favoarea de a o însoți pe verandă, pentru a lua puțin aer. (GIB I. MIHĂESCU) A lua o gură de aer = A face o plimbare scurtă: Deseori întâlneai oameni cari alergau pe câmp după o gură de aer curat, sătui de duhoarea din casă, din curte, din sat. (PANAIT ISTRATI) Când simți că nu te mai poți concentra, plimbă-te 10-15 minute, de preferat în aer liber, pentru a lua o gură proaspătă de aer. (http://www.clickpentrufemei.ro) A sări în aer = A distruge ceva cu ajutorul unui exploziv: La câteva minute după punerea explozivului, clădirea a sărit în aer. A schimba aerul (arg.) = A ieși la furat: Neavând parale, cei doi ieșiseră să schimbe aerul, dar nu le-a mers, fiindcă au fost surprinși de un agent de poliție. A-și da (sau a-și lua) aere = A lua o atitudine de superioritate, a vrea să pară important; a se îngâmfa, a se încrede, a face pe grozavul: Pentru a-și da aere față de lumea de la celelalte mese, domnul Marinică îi spunea... neamțului... Herr Frederic. (ION PAS) Mai frumos ca sfântul Gheorghe, își da aere viteje... / Ele – repede ghicindu-l, se-ncercau să-l prindă-n mreje […] (AL. MACEDONSKI)