ADVERSATIV, -Ă, adversativi, -e, adj. (În expr.) Propoziție adversativă = propoziție coordonată, principală sau secundară, care exprimă o opoziție față de coordonata ei. În fraza lui Coșbuc «nu e soare, dar e bine» a doua propoziție este adversativă. ◊ Conjuncție adversativă = conjuncție care introduce o propoziție adversativă. «Dar» este o conjuncție adversativă.