2 definiții pentru adevărăciune

adevărăciúne sf vz adevericiune

adevăráre f., pl. ărĭ. Vechĭ Adevăr. – Și -răcĭŭne.

Intrare: adevărăciune
adevărăciune
substantiv feminin (F107) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular adevărăciune adevărăciunea
plural adevărăciuni adevărăciunile
genitiv-dativ singular adevărăciuni adevărăciunii
plural adevărăciuni adevărăciunilor
vocativ singular
plural