Definiția cu ID-ul 948651:

Regionalisme / arhaisme

abrict, abricturi, s.n. – (reg.) Cuțit rotativ, acționat electric, utilizat la operațiunea de jiluire a scândurilor; de obicei se montează pe masa de la circular; destul de frecvent în gospodăriile maramureșene, dată fiind prezența lemnului din belșug în zonă. – Din germ. Abricht(hobel) „rindea” (Frățilă).

Exemple de pronunție a termenului „abrict

Visit YouGlish.com